Eram foarte emotionat, dar am ajuns cu bine in aeroport! Mi s-a parut foarte interesant si m-am simtit ca in filmele SF cum as fi fost pe o planeta de unde mmi-as fi asteptat linistit nava ca sa plec nu stiu unde pe care planeta in nu stiu ce galaxie. Formalitatile au fost scurte dar asteptarea mai lunga, la poarta m-au pus sa ma descalt ca a piut aparatu...cu alte cuvine am intrat in spatiul international descaltat, bine ca nu in genunchi...
Si a sosit si momentul, am urcat in avion si am inceput sa imi caut locul...10...11...aha 12 A, exact la geam, ooooooooo si deasupra aripei...hmmmm, frumos, imi place...eram insfarsit intr-o aeronava Boeing 737 - 300. M-am facut comod si asteptam...la un momendat domnisoara draguta de la intrare se apropie de locul meu:
"Vorbiti romaneste?"
"Da"
"Sa stiti ca acesta este un loc special deoarece dupa cum vedeti in partea dumneavoastra stanga este usa de iesire in caz de urgenta. Trebuie sa ma asigur ca stii ce trebuie sa faceti in astfel de situatii, in primul rand, suferiti de vreo boala, cardiaca etc?"
"Nu"
"Aveti pregatire in domeniul medical sau lucrati in politie sau departamentul de pompieri?"
"Nu"
"Daca doriti puteti sa refuzati sa stati pe acest loc si va voi muta in alta parte"
"Nu...e ok"
"Bine atunci. In caz de urgenta, atunci cand pilotul va anunta iesirea de urgenta, va trebui sa apucati cu mainile de aici si aici si sa trageti in spre dumenavoastra cu putere in sus dupa care sa o aruncati in afara pentru a nu impiedica iesirea de urgenta. Trebuei sa iesit primul si sa ajutati la iesirea in siguranta a pasagerilor din afara aeronavei.Aveti intrebari"
"Nu"
"Ne bucuram ca ne putem baza pe dumneavoastra. Va multumesc"
pfffffff...s-a dus zborul meu linistit, deci stateam langa o usa care culmea aveam puterea sa o deschid! M-am uitat bine la ea, apoi la pasageri, la locurile goale de langa mine dupa care am incercat sa imi vad de relax-ul meu...decolarea a fost fara probleme si extraordinar de palpitanta.
Aterizarea a fost la fel! mi-am amintit de cineva care m-a intreabt intr-o imprejurare:"Te simti responsabil pentru oamenii din jurul tau?"...am raspuns fara ezitare ca DA si nu o sa ma dau niciodata inapoi de la acest lucru...numa ca nu este suficient doar sa te simti responsabil ci trebuie sa faci ceva real in acest sens ca si cei de langa tine sa simta ca cineva e acolo sa isi asume responsabilitatea pt ei, sa ii sustina...sa ii iubeasca...de fapt cam asta sta la baza...dragostea, si nu am sa fac iar filosofie pe baza acestui subiect, este suficient sa iti urmezi firea sa vezi ca tota fiinta te trage sa il respecti pe cel de langa tine, sa il ajuti, sa il mangai, sa il accepti asa cum este el si sa il intelegi.
Ce zici, te tine sa stai pe un loc special?
Exemplul naturii
10 months ago

0 comments:
Post a Comment